Pe mine m-a crescut Pământul

Pe mine m-a crescut Pământul. Sunt copila Pământului. Am crescut la țară, unde mama și tata lucrau Pământul. Nu știau prea multe, nu m-au invățat prea multe, dar știau să lucreze Pământul și așa m-au crescut. Cu mâinile murdare și pielea arsă de soare. Din Pământ mi-au dat să mănânc ca să mă fac mare, m-au dus la școală unde am descoperit cărțile.

Niciodată nu mi-a placut școala, dar mereu mi-au plăcut cărțile. Practic, tot Pămantul m-a invățat tot ce știu, pentru că Dumnezeu m-a dat unei lumi unde cresc copaci. Putea sa ma facă zână, sau înger, sau ceva personaj care apartine unei lumi de basm pe care nici nu mi-o pot imagina. Dar m-a dat Pământului. N-am știut, dar copacii au o energie de vibrație foarte înaltă. Oriunde eram in lume, indiferent de cât de multe betoane erau în jurul meu, eu aveam Pământul și copacii lui în geantă. Imi era rușine să imbrățișez copaci, nu voiam sa creadă lumea că sunt ciudată, dar imbrățișam cărți și se uitau la mine cu admirație. Pentru că așa știe lumea- cărțile sunt bune, daca le citești, ești cineva. Dar numai oamenii care au citit prea puțin sau deloc văd lucrurile așa. Sau oamenii care au citit totul și n-au înțeles nimic.

La urma urmei, nu poți scoate din cărți mai mult decât ai deja înăuntru. Cărțile doar fac lumină. Așa cred eu.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: